Mărțișor - origini, semnificații și credințe

Mărțișor - origini, semnificații și credințe

De 1 Martie, dăruim și primim mărțișoare. Dar ce știm cu adevărat despre acestă sărbătoare românească minunată și ce le povestim copiilor? Semnificația Mărțisorului pare că a rămas prinsă undeva, în negura vremii.

Mărţişorul este o tradiţie în România, dar o regăsim și în Basarabia şi în teritoriile învecinate care au fost locuite de români sau aromâni. Simbolistici similare sunt întâlnite în Bulgaria, Albania și Macedonia. Din 2017, Mărțișorul a fost inclus în lista patrimoniului mondial imaterial UNESCO.

 

 Originea mărțișorului: MATRONALIA

Originile mărțișorului nu sunt cunoscute exact. Cei mai mulți etnologi consideră că tradiția mărțișorului are rădăcini latine, romanii sărbătorind Anul Nou, în prima zi a primăverii, în luna lui Marte (Mars, în latină). Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și al vegetației. Acestă dualitate este sugerată de culorile mărțișorului, albul însemnând pace și roșu război. Tot la 1 Martie, Imperiul Roman sărbătorea Matronalia, zi în care bărbații ofereau daruri soțiilor și mamelor.
Descoperirile arheologice de la Schela Cladovei, din România, arată că prima zi a primăverii se sărbătorea încă de acum 8000 de ani, de pe vremea dacilor. Simbolurile primăverii erau confecționate din timpul iernii și erau purtate după ziua de 1 Martie. Pe atunci mărțișoarele erau fie niște pietricele colorate în alb și roșu înșirate pe o ață, fie o monedă (sau mai multe) legate cu fire subțiri de lână albe și negre (în unele locuri alb cu roșu). Se considera că erau aducătoare de noroc și erau purtate până când înfloreau copacii.

 

 Legende

Primăvara și ghiocelul

O legendă din zona Moldovei spune că, preafrumoasa Primăvara a ieșit la plimbare într-o poieniță, în prima zi din martie. Aici, sub peticelele de zăpadă, a văzut un ghiocel care dădea să răsară de sub un mănunchi de mărăcini.
Încercând să ajute micuțul ghiocel, ea începu să dea la o parte zăpada și să înlăture spinii de mărăcini. Atunci Iarna s-a înfuriat și a chemat gerul și viforul să distrugă floarea. Ghiocelul a înghețat pe loc. Primăvara a acoperit ghiocelul înghețat cu mâinile ei, dar s-a rănit la un deget din cauza spinilor. Din deget a curs o picătură de sânge fierbinte care, căzând peste floare, a făcut-o să reînvie. Așa a învins Primăvara, Iarna iar culorile mărțișorului simbolizează sângele ei roșu pe zăpada albă.

Voinicul care a eliberat soarele

Demult, demult, tare demult, Soarele a coborât pe Pământ și s-a preschimbat într-o preafrumoasă fată. Dar un Zmeu, a furat-o și a închis-o în palatal lui. Atunci lumea întreagă a devenit tristă. Păsările au încetat să cânte, copii au uitat de joacă și oamenii cum e să fii bucuros și să te veselești. Văzând ce se întâmplă în lume fără Soare, un voinic curajos a pornit spre palat să o elibereze pe preafrumoasa fată. A mers și a mers și a tot mers, un an încheiat să fie, până când într-o zi, l-a găsit pe Zmeu și l-a provocat la luptă dreaptă. L-a învins pe acesta și a eliberat-o pe fată. Acesta s-a ridicat la Cer și a luminat din nou întreg Pământul. Primăvara a venit și oamenii și-au recăpătat veselia însă voinicul nostru, rănit de moarte în timpul luptei, nu și-a mai revenit. Sângele cald i s-a scurs pe zăpadă, până când a rămas fără suflare. În locurile în care s-a topit zăpada, au ieșit ghiocei – vestitori ai primăverii. Se zice că de atunci lumea cinstește memoria voinicului, legând cu o ață două flori: una alba și una roșie. Culoarea roșie simbolizează dragostea pentru frumos și bucurie și amintește de curajul tânărului, iar cea albă ghiocelul, vestitorul primăverii.

Fratele și sora hanului

O legendă veche din Bulgaria, din perioada primului han, povestește că pe când fratele și sora acestuia au fost luați prizonieri, hanul le-a trimis un șoim. Șoimul, avea legat un fir de ață albă pentru a le da de știre că îi va ajuta să evadeze. Cei doi au reușit să se elibereze și au fugit. Aproape de malul Dunării fratele hanului, a fost ucis de urmăritori. Sora a dat drumul șoimului legat cu firul de ață albă înroșit de sângele fratelui său, pentru a-i da de știre hanului despre moartea acestuia. La aflarea știrii, de durere, hanul le-a poruncit ostașilor să poarte un fir de lână albă și unul de lână roșie pentru a-i feri de necazuri - acest eveniment se întâmpla într-o zi de 1 Martie.
 

 Tradiții, obiceiuri și credințe

Pentru moșii noștri, 1 Martie avea însemnătatea începutului de an. Într-un calendar agrar, străvechi, astăzi era prima zi a anului, zi în care din firul vremii tors de Baba Dochia se împletea funia anului: alb și negru, iarnă și vară, zi și noapte, moarte și viață – o funie lungă de 365 sau 366 de zile. (Nu întâmplător, calendarul ortodox o sărbătorește azi pe Sf. Evdochia.)
În trecut, pe data de 1 martie, copii și tinerii - fete și băieți deopotrivă, primeau mărțișorul înainte de răsăritul soarelui. Șnurul alb și roșu, alcătuit din două fire de lână colorată, răsucite, reprezintă unitatea contrariilor: lumină-întuneric, vară-iarnă, căldură-frig, fertilitate-sterilitate.
În primele 12 zile ale lunii martie, fetele purtau mărțișorul la gât și apoi și-l prindeau în păr până când se arătau semnele de biruință ale primăverii: sosirea cocorilor sau a rândunelelor, se auzea cucul cântând sau înfloreau cireșii. Atunci, mărțișorul se lega de ramurile unui pom înflorit sau de un trandafir ca să aducă noroc, fie era aruncat în direcția de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: "Ia-mi negrețele și dă-mi albețele".

În prezent, mărțișorul este purtat toată luna martie după care este legat de ramurile primului copac înflorit, de obicei, zarzărul. Se crede că acesta va aduce noroc și belșug la casele oamenilor.
O altă credință zice că dacă cineva își pune o dorință în momentul în care atârnă mărțișorul în copac acesta i se va îndeplini numaidecât.

În zona Moldovei, Maramureș, Banat și Bistrița-Năsăud de 1 martie fetele dăruiesc băieților mărțișoare (făcute de ele) iar aceștia le dăruiesc la rândul lor fetelor mărțișoare sau mici cadouri de 8 martie.
În Banat, fetele se spală cu zăpadă ca să fie iubite. Tot aici, ca și în Bucovina dăruiesc băieților mărțișoare făcute de ele.
În Dobrogea, mărțișoarele se poartă până la sosirea cocorilor și apoi sunt aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare și înaripată.
În localitățile transilvănene mărțișoarele sunt atârnate de uși, ferestre, de coarnele animalelor domestice considerându-se că astfel sunt alungate duhurile rele.
În județul Bihor se crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoși și mai sănătoși

Suport clienti 9⁰⁰ - 18⁰⁰

+40727748321 +40727747730 comenzi@deajoaca.ro
close

Comparare

Trebuie sa mai adaugi cel putin un produs pentru a compara produse.

close

A fost adaugat la favorite!

A fost sters din favorite!