Evoluția copiilor în primii 3 ani de viață este absolut fascinată. Nou născutul care se trezește noaptea plângând și care nu poate să-ți spună ce îl doare se transformă, în mod treptat, într-un voinicel cu propria personalitate, un prichindel care gângurește și, mai apoi, rostește cuvinte și legă propoziții. Astfel, comunicarea cu cei mici este esențială pentru o dezvoltare armonioasă. Tocmai ce ai devenit mămică? În articolul următor vei descoperi la ce vârstă încep copiii să vorbească, cum îl poți stimula pe cel mic în acest sens, dar și ce trebuie să faci în situația în care copilul nu vorbește.
 

Etape firești în dezvoltarea vorbirii

Vrei să știi când încep copiii sa vorbească? Încă din primele luni de viață. Inițial, bebelușii rostesc doar niște sunete, apoi silabe și, mai târziu cuvinte. La un alt interval de timp apar și primele propoziții simple, legate din 3 – 4 cuvinte. Iată care sunt etapele firești în dezvoltarea vorbirii:

• Între 0 și 2 luni, bebelușul doar întoarce capul când aude sunete sau glasul părinților;
• Între 2 și 4 luni, bebe gângurește și începe să zâmbească;
• După 6 luni bebelușul începe să repete sunete și să reacționeze atunci când este strigat. Din acest motiv, este esențial să i te adresezi bebelușului pe nume încă din primele luni de viață;
• Începând cu vârsta de un an, prichindelul deja rostește primele cuvinte, repetă sunete, imită peroanele din jur și știe să răspundă la comenzi simple, precum: „adu-mi mașinuța”, „arata-mi mașinuța ta”, „nu ne mai jucăm”. Pentru a-l încuraja în tot acest proces, poți folosi diferite jucării educative. Până la urmă, jocul și joaca fac parte din universul lui colorat. Poți pune jucăriile în diferite colțuri din casă și să-l îndemni să ți le aducă. Acest joculeț va contribui enorm la procesul de dezvoltare al prichindelului tău;
• Între 12 și 18 luni, bebe începe să rostească din ce în ce mai multe cuvinte simple și știe să-și arate părțile corpului cu degetul. Acum e cel mai bun moment în care să îl înveți unde este nasul, gurița, unde sunt ochii sau obrăjorii. Oare unde sunt piciorușele? Poate bebe să le arate musafirilor mânuțele și să dea „noroc” cu fiecare în parte?
• De la 2 la 3 ani, copilul poate să ofere răspunsuri întrebărilor simple, precum: „cum te cheamă?”, „unde e mami?”, „câți ani ai?” etc. De altfel, în această perioadă copilul trebuie să înțeleagă ceea ce îi spui și să poată executa 2 – 3 comenzi la rând. Acum e momentul potrivit să îi ceri să-ți aducă diferite obiecte sau să ducă anumite lucruri persoanelor din casă. Urmărește-i reacțiile!
• De la 3 la 4 ani, prichindelul folosește chiar și 5 cuvinte într-o propoziție. În plus, va folosi chiar și forme de plural ale cuvintelor și chiar este capabil să mențină un dialog, jucăuș ce-i drept, dar unul cu mult mai complex decât anul trecut.
• De la 4 la 5 ani, copilul trebuie să vorbească într-un mod corect și să execute comenzi cât mai complexe. De altfel, în jurul acestei vârste, cei mici pot crea primele conexiuni și relații de prietenie cu copiii de aceeași vârstă.

Încă din primele luni de viață, jucăriile au un rol esențial în dezvoltarea prichindelului tău, stimulându-i simțurile, dar și curiozitatea. Alege jucării pentru copii potrivite vârstei lui și încearcă să petreceți cât mai mult timp împreună!


 

Metode de stimulare pentru copiii vorbăreți

Continuând ideea de mai sus, în unele cazuri copiii sunt lăsați în fața televizorului, urmărind programe care nu îi ajută în dezvoltarea limbajului. Pentru a preveni întârzierea vorbirii, părinții pot pune în aplicare diferite tehnici:

• Explicarea activităților de rutină – Până când încep bebelușii să vorbească, părinții trebuie să-i stimuleze explicându-le diferite etape firești ale rutinei de zi cu zi. Vorbește cu bebe când îl îmbraci, povestește-i despre hăinuțele alese, mergeți împreună în bucătărie, arată-i fructele și legumele. Povestește-i despre planurile pentru ziua în curs, vorbește-i despre băița de seară și spune-i de ce azi va purta pijamalele cu unicorni;
• Implică-l pe cel mic în treburile casnice – Sigur că nu poți pune un bebeluș să facă ordine prin casă, dar îi poți cere voinicului de peste 1 an să îți aducă diferite obiecte sau să îți dea legumele necesare pentru prepararea supei. Lasă-l pe el să stingă și să aprindă lumina, cere-i să închidă ușa dacă deja ajunge la clanță și învață-l să-și ducă singurel hainele murdare în coșul de rufe. Prin acest activități îl vei învăța să înțeleagă mesaje complexe și să răspundă la cerințe diverse;
• Joacă-te cât mai mult cu prichindelul tău -  În primii ani de viață, este recomandat să alegi doar activități care să-i stimuleze creativitatea și să-i îmbogățească vocabularul, contribuind la procesul de dezvoltare. Poți achiziționa jocuri cu litere și cifre, puzzle-uri, jocuri cu fructe și legume sau cărticele senzoriale. Fie că aveți o camera pentru joacă, fie că preferați să vă distrați împreună în orice colț al casei, jucăriile nu doar că fac parte din universul colorat al prichindelului tău, ci îl ajută să-și dezvolte abilitățile, să comunice și să crească într-un mod armonios;
• Vorbirea la copii poate fi stimulată și prin intermediul excursiilor în familie. Mergeți împreună la zoo, la teatru și în alte locații destinate copiilor și povestește-i despre tot ceea ce îl înconjoară. La grădina zoologică, de exemplu, va face cunoștința cu diferite specii de păsări și animale. Povestește-i despre fiecare în parte și asigură-te că veți continua discuția chiar și atunci când ajungeți acasă;
• Cititul poate stimula copilul să vorbească. Astfel, este important să îi creezi micuțului tău o rutină de somn care să implice inclusiv cititul cu voce tare, încă din primele luni de viață. Nu întrerupe noua rutină și vei observa cum, mai târziu, veți putea pune în aplicare diferite jocuri de inteligenta si memorie.

Chiar dacă ritmul alert al societății în care trăim ne face de multe ori să ne gândim că i-am putea ține pe cei mici ocupați în fața televizorului, în timp ce noi, adulții, ne rezolvăm problemele de rutină, trebuie să știi că reducerea timpului petrecut în fața ecranelor va contribui la dezvoltarea armonioasă a prichindeilor noștri. Astfel că, pentru a-i încuraja să comunice, este esențial să petrecem cât mai mult timp cu voinicii noștri, să ne jucăm și să le oferim toate explicațiile de care au nevoie.


 

Care sunt semnalele de alarmă?

În ceea ce privește întârzierea vorbirii, se întâmplă adesea ca părintii să ajungă destul de târziu la medic, fiind destul de greu să-și dea seama dacă micuțul lor se confruntă cu anumite probleme sau, pur și simplu, are un alt ritm de dezvoltare. Pe de altă parte, trebuie să știi că există câteva semnale care te-ar putea pune pe gânduri. Iată care sunt cele mai întâlnite:

• Bebelușul nu gângurește în primul an de viață și nu reacționează atunci când aude vocile părinților;
• Bebelușul arată cu degetul spre obiectele pe care și le dorește, în loc să pronunțe cuvinte simple, chiar și în apropierea vârstei de 2 ani.

Pe de altă parte, trebuie să înțelegi că fiecare copil are propriul ritm de creștere și cel mai important aspect legat de comunicare este înțelegerea. Asigură-te că cel mic înțelege ceea ce îi spui și că menține contactul vizual atunci când îi explici ceva sau atunci când va jucați.
 

Când ceri ajutorul specialistului?

În sens larg, până la vârsta de 3 ani, copilul trebuie să folosească pronume, cuvinte de legătură și propoziții cu 3 – 4 cuvinte. De altfel, este important de reținut și faptul că el va folosi în comunicare mai puține cuvinte decât înțelege. Pe de altă parte, copiii care vorbesc târziu pot avea nevoie de ajutor de specialitate, prezența logopedului fiind necesară în dezvoltarea comunicării. Dacă observi că cel mic nu reușește să înțeleagă comenzile simple, că nu răspunde atunci când îl strigi pe nume sau că uită cu lejeritate noile cuvinte pe care tocmai le-ați introdus în vocabular, atunci ar trebui să te adresezi medicului. Rolul logopedului este de a-l ajuta  să-și dezvolte limbajul și să pronunțe corect și articulat cuvintele.

În ceea ce privește riscurile, fără ajutor de specialitate, copilul poate ajunge la vârsta școlarizării, moment în care nu se poată adapta cerințelor simple de scriere și pronunție. Pentru că nu poate recunoaște anumite sunete și nu le poate reproduce mai departe, copilul nu va putea ține pasul cu ceilalți colegi, intervenind frustrarea, dar și alte probleme de adaptare socială.

Așadar, în primii 3 ani de viață, copiii trec prin numeroase schimbări, depășind, în mod etapizat, stadiul de nou-născuți, în timp ce deveni adevărați voinici cu propriile nevoi, simpatii și dorințe. E mult mai ușor să știi de ce are nevoie un copil de 2 – 3 ani, față de un bebeluș proaspăt adus de la maternitate. Pe de altă parte, există și situații în care putem vorbi despre o  întârziere de vorbire la copiii de 3 ani. În acest caz, părinții trebuie să ceară ajutor de specialitate, fiind indicat să caute un logoped încă de la primele semnale. Reține și faptul că cei mici pot avea un stil diferit de creștere și dezvoltare, deci pot începe să vorbească mai devreme sau mai târziu față de alți prichindei de aceeași vârstă.